Irak-ul si americanii

            Acum ca s-a terminat si acest razboi ce a fost de mult timp dorit de americanii, haideti sa facem o mica analiza a celor intamplate.

            In calitate de „jandarm al lumii”, S.U.A a jucat pe degete toate puterile mondiale, reusind sa-si atinga scopurile. Amintesc aici doar de crimele savarsite in razboiul din Serbia, unde aceasta natie cu o istorie de aproximativ 300 de ani a umilit natiunea sarba, fiind clar partinitoare albanezilor, care erau „asupriti”. Ideea a fost tot aceea de a schimba sistemul polititc sau mai bine zis de a-l elimina pe Milosevic. In sfarsit, inceput razboiul, bineinteles cu sprijinul de nelipsit al poporului roman si au reusit sa distruga un oras intreg (Belgrad) si sa ucida o multime de sarbi din mici „erori logistice” (asa cum s-a intamplat si in Irak). Pe langa aceasta, au distrus podurile de pe Dunare (podul de la Novi-Sad), fapt de pe urma caruia tara noastra a pierdut sume uriase de bani ca urmare a blocarii traficului fluvial. Toate bune si frumoase, caci ni s-a spus ca vom fi despagubiti...nici ca s-a intamplat asa ceva si totusi mintea romanului nu a suferit nici o modificare (in bine), astfel ca am sprijinit S.U.A si in razboiul cu Irak-ul, punandu-le la dispozitie aeroportul de la Constanta. Nu-mi pot imagina de ce-am facut treaba asta atata timp cat alte tari s-au opus categoric (Turcia, care e adevarat, ulterior a acceptat sa ofere ajutor americanilor).

            Dar sa revenim la cele intamplate in Irak. A inceput razboiul cu pretextul ca Saddam trebuie inlaturat pentru binele populatiei si pentru ca era suspectat de legaturi cu Al-Quaeda, al carui bin-Laden a fost uitat cu desavarsire. Au intrat pe teritoriul Irak-uluib asemeni armatelor aliate pe teritoriul Germaniei naziste o data cu Operatiunea „Market Garden”. Au fost bombardate zice-se zonele in care se presupunea ca se afla Saddam (Palatul Prezidential sedii ale ministerelor si altele) dar oare in acele zile, prea iubitul conducator vizita Muzeul de Istorie din Bagdad? Probabil ca da, de vreme ce pana si acesta a fost bombardat fara nici o retinere, distrugandu-se astfel o multime de obiecte de arta unice aflate in PATRIMONIUL MONDIAL. Dar sa lasam muzeul la o parte si sa ne aducem aminte de piata aceea din centrul Bagdadului lovita de oracheta inteligenta (care probabil ca era tocmai atunci intr-o stare mai proasta, de vreme ce si-a ratat tinta cu nu mai putin de 200 de metri). Si mai apoi loviturile asupra hotelului in care erau cazati toti corespondentii de presa ai mai multor state, oare cum s-au intamplat?

            Citind acest articol s-ar putea sa ma considerati partinitor al irakienilor dar s-ar putea sa va inselati. Ideea de a inlatura regimul autoritar de la Bagdad poate ca era buna, dar trebuia adoptata o strategie mai pasnica si in mod obligatoriu trebuia evitata distrugerea unor cladiri de importanta atat nationala dar si mondiala (am in vedere Muzeul de Istorie) din punct de vedere istoric si uciderea atator oameni nevinovati. Mai saptamana trecuta au fost ucisi cativa irakieni care „au tras in soldatii americani”. Aceasta este o chestiune destul de discutabila din punct de vedere al veridicitatii.

            Reactia poporului irakina la venirea americanilor era poate de asteptat, avand in vedere efectele imediate ale acesteia, si anume eliberarea ( ca la noi in Decembrie 1989). Dar ulterior s-a lasat impresia dorintei de invadare, dorinta care s-a facut simtita si a avut drept efect manifestatiile anti-americane din Irak, ulterioare razboiului. Acest tip de manifestatii au avut loc si inaintea declansarii conflictului in intreaga lume, dar mai mult ca sigur ca doar in cateva state a vrut sa aiba ca efect incetarea conflictului.

            Cam atat despre Irak si americani pentru saptamana aceasta, dar vom reveni cu acest subiect si in articolele urmatoare .